Editura Trei va lansa la Targul International de carte Gaudeamus (22-26 noiembrie) cel mai nou volum istoric al autorului Simon Sebag Montefiore, „Romanovii (1613-1918)”. Saga istorica ce a cucerit deja intreaga lume si este bestseller international spune povestea intima a ascensiunii si prabusirii fabuloasei dinastii a Romanovilor.
Pana atunci, iata cateva fragmente din carte si 10 lucruri mai putin cunoscute despre Dinastia Romanovilor.
1. Misterul care a invaluit mult timp moartea ultimei familii imperiale ruse si lipsa initiala a unor cadavre a facut ca numeroase persoane sa pretinda ca ei sunt supravietuitorii asasinatului comis asupra tarului Nicolae al II-lea si al familiei sale. Astfel, nu mai putin de 10 femei s-au dat drept printesa Anastasia, dintre ele cea mai cunoscuta, datorita persuasiunii sale, a fost Anna Anderson. Dar, nu doar Anastasia a avut „fanii” ei printre cei dornici de faima. Marga Boodts a pretins ca este Marea Ducesa Olga Nikolaevna, Michael Goleniewski s-a dat drept tareviciul Alexei, iar Ceclava Czapska a sustinut ca este Marea Ducesa Maria. In toate cazurile, testele ADN au infirmat apartenenta nobiliara, potrivit site-ului Russia Beyond.
2. Tarina Alexandra era foarte preocupata de sanatatea fiului Aleksei, diagnosticat cu hemofilie. In schimb „pe fiicele ei — cunoscute sub acronimul colectiv <OTMA> de la Olga, Tatiana, Maria si Anastasia — le trata ca pe o singura entitate, imbracandu‑le in haine identice sau, cand cele doua fiice mai mari au ajuns la varsta cand nu mai puteau sa poarte o vestimentatie de fetite, pe perechi: <Perechea Mare> si <Perechea Mica>”, descrie Montefiore relatia dintre mama si fiicele sale. In plus, istoricul britanic spune ca „fetele dormeau cate doua in camera, pe paturi tari, indurau bai reci in fiecare dimineata, astfel incat au crescut fara <aere de semetie>. Singurul lor lux era cadoul constand dintr‑o perla cu diamante, primit la zilele de nastere, iar fiecare mare ducesa avea parfumul ei Coty preferat”.
3. Celebrele oua Fabergé au fost create la cerinta tarului Aleksandru al III‑lea. El isi dorea sa ii ofere ceva unic sotiei sale, „care adora toaletele elegante, diamantele si balurile”. Tatal celui care avea sa devina ultimul tar, Nicolae al II-lea, „i‑a dat comanda in 1885 lui Peter‑Carl Fabergé, un bijutier german baltic din Sankt‑Petersburg, sa confectioneze Oul‑de‑Gaina – un ou din aur cu nestemate, care se deschide avand inauntru un galbenus, care se deschide avand inauntru o gaina, care se deschide avand inauntru un cuib de diamante. In total, in timpul domniei lui Aleksandru al III‑lea si a fiului sau Nicolae al II‑lea, Romanovii au comandat cincizeci de oua Fabergé, de obicei cu singura regula de a contine neaparat o surpriza”, mentioneaza istoricul in volumul sau, „Romanovii (1613-1918)”.
4. Ultima familie Romanov, in special tarul Nicolae al II-lea, tarina Alexandra si fiicele Maria si Anastasia, era pasionata de fotografie. Tarul Nicolae detinea cel mai bun aparat foto al vremii, fabricat special pentru el in Statele Unite, marca Kodak, care ii permitea sa capteze si cadre panoramice. Familia regala a transformat acest hobby intr-un workshop de fotografie, la tarskoe Selo, resedinta imperiala de vara, in cadrul caruia au fost realizate peste 2.000 de fotografii pe an, potrivit site-ului Russia Beyond. „Anastasia a facut opera de pionierat cu un «selfie», asezandu‑se pe un scaun in fata unei oglinzi si tinand aparatul de fotografiat in dreptul taliei”, consemneaza Simon Sebag Montefiore in „Romanovii (1613-1918)”
5. Nicolae al II-lea era, de asemenea, pasionat de muzica si de lectura. „Inzestrat cu inteligenta si perspicacitate, Nicky invata repede, avea o memorie impresionanta, era un cititor avid de istorie, ii placea Tolstoi […]. Savura muzica baletelor lui Ceaikovski, iar in plus avea talent la limbi straine, vorbind fluent germana si franceza. Engleza lui era atat de desavarsita, incat tarul (tatal lui) il ruga sa‑i redacteze scrisorile adresate reginei Victoria”, noteaza Simon Sebag Montefiore.
6. In plus, el practica si diverse sporturi, printre care tenisul de camp si ciclismul. A descoperit tenisul intr-o vizita in Anglia, in 1890, si a inceput sa joace zilnic. Nicolae al II-lea a construit cinci terenuri de tenis in diverse resedinte regale, astfel ca si nobilii au inceput sa ii impartaseasca pasiunea pentru acest sport.
7. Ultima vizita in strainatate a familiei imperiale ruse Romanov, inaintea asasinarii, a fost in Romania, la Constanta, in luna iunie a anului 1914 „partial in vederea unei casatorii, partial pentru a castiga adeziunea tarii in eventualitatea unui razboi —, calatorind cu iahtul la Constanta, pentru a se intalni cu batranul rege Carol, cu mostenitorul lui, Ferdinand, si cu Missy. Fetele erau «vesele si excesiv de bronzate din Crimeea», Aleksei era «chipes, dar oarecum rasfatat», iar cat despre Nicky, Missy mentiona «cat de adorabil era», insa cand Romanovii au plecat «nici nu mi‑am imaginat ca nu aveam sa ne mai intalnim vreodata», mentioneaza verisoara tarului Nicolae al II-lea, nimeni alta decat Regina Maria (numita Missy de apropiatii familiei).
8. Familia regala a Romaniei si ultima familie imperiala rusa discutau despre casatoria Printesei Olga cu Carol al II-lea. „Mamele au convenit ca tinerii «trebuiau sa decida singuri». Carol nu a reusit sa o farmece pe Olga. «Eu sunt rusoaica si asa vreau sa raman», i‑a spus ea lui Gilliard, tutorele fratelui ei. «Nu vreau sa plec din Rusia (si) taticul mi‑a promis ca n‑o sa ma oblige» — sentimente de parinte iubitor, doar ca o casatorie cu un print strain i‑ar fi salvat viata”, precizeaza istoricul.
9. Anul acesta s-au implinit 100 de ani de la abdicarea tarului Nicolae al II-lea si 99 de ani de la moartea familiei Romanov (tarul si familia sa au fost ucisi in noaptea de 16 spre 17 iulie 1918). Anul viitor se va comemora Centenarul excutiei ultimilor membri ai familiei Romanov.
10. Numele „Ipatiev” este strans legat de Romanovi. Manastirea Ipatiev si Casa Ipatiev sunt doua locuri diferite care au insemnat inceputul, respectiv sfarsitul acestei dinastii. „Doi baieti la varsta adolescentei, amandoi plapanzi, nevinovati si suferinzi, inaugureaza si incheie povestea dinastiei. Amandoi erau mostenitori ai unei familii politice, haraziti sa conduca Rusia ca autocrati, amandoi crescuti in rastimpuri de revolutie, razboaie si omoruri. Amandoi au fost alesi de altii pentru un rol sacru, dar infricosator, pe care nu erau apti sa‑l indeplineasca. Despartiti prin 305 ani de istorie, si‑au implinit destinul fiecare potrivit unor cumplite si formidabile scenarii, care s‑au desfasurat departe de Moscova in niste edificii numite Ipatiev”, precizeaza Montefiore. Astfel, Mihail I Romanov devine primul tar din istoria familiei Romanov „in toiul noptii, pe 13 martie 1613, la Manastirea Ipatiev de langa Kostroma, un orasel pe jumatate paraginit de pe malul fluviului Volga, situat la 340 km in nord‑est de Moscova. […] In varsta de saisprezece ani, cu picioare schilave si un tic la ochi, singurul dintre cei cinci fii ai parintilor sai care mai era in viata, a fost trezit din somn impreuna cu mama lui. Li s‑a spus ca sosise o delegatie si ca trebuia sa se pregateasca de urgenta pentru a se intoarce in capitala impreuna cu solii”.
Cel de-al doilea loc, Casa Ipatiev, a avut insa o menire mult mai tragica. „La ora 1:30, pe 17 iulie 1918, in Casa Ipatiev din Ekaterinburg, in muntii Ural, la 1430 km la est de Moscova, Aleksei, in varsta de treisprezece ani, bolnav de hemofilie, fiu al fostului tar Nicolae al II‑lea, a fost trezit din somn impreuna cu parintii sai, cele patru surori, trei servitori ai familiei si trei caini, spunandu‑li‑se sa se pregateasca de urgenta pentru a fi mutati intr‑un loc mai sigur”, adauga istoricul si autorul volumului „Romanovii (1613-1918)”. Ce a urmat nu a fost o mutare, ci un masacru in care toti membrii familiei si-au pierdut viata.
Comentarii recente