Balciul desertaciunilor, Romania mondena si medicina care ucide…

In timp ce majoritatea romanilor de rand se tin ocupati citind presa mondena, cea plina de titluri bombastice, dezvaluiri senzationale si exclusive bineinteles, in timp ce o alta parte dintre romani isi fac inima rea citind noutatile pe care le aduce zilnic guvernul Boc, care suna toate cam la fel: munciti mai mult, primiti mai putini bani… constat fericita ca mai exista si alt tip de stiri care suscita interesul romanilor. Ca de exemplu cea venita astazi, direct din America, mai precis de la revista Vanity Fair, referitoare la faptul ca americanii isi testeaza medicamentele pe saracii Europei (printre care se numara si romanii firesc), ai Chinei sau ai Indiei. Curioasa sa vad ce-au scris ziarele de la noi, dupa ce am citit articolul amplu din Vanity Fair, regasesc o varietate de stiri prin presa autohtona de toate felurile. De fapt, gresit spus o varietate, pentru ca mass-media au titrat la unison acelasi titlu: “Romanii – cobaii companiilor farmaceutice americane”, cu mici diferente de topica pe alocuri. Nu ma uimeste lipsa de imaginatie si nici lipsa de varietate a punctelor de vedere, pentru ca e si normal ca o presa facuta cu resurse putine (sau altfel spus saraca) sa nu-si bata capul cu ganduri profunde sau cu eforturi suplimentare de investigatie. Ma gandesc doar la situatia ciudata in care am ajuns noi romanii… aceea de a ne informa despre realitatile din propria tara din presa americana. Cine stie ce informatii valoroase ne mai furnizeaza maine, poimaine presa americana, sau britanica, sau germana etc, etc, despre trista stare de fapte din Romania. De ce nu a venit stirea asta din Romania, urmand ca ulterior americanii sa o preia si sa faca mare tam-tam despre dedesubturile afacerilor cu medicamente americane? Pentru ca, asa cum spuneam si mai devreme, presa din Romania este saraca. Cine isi mai bate capul cu anchete si investigatii complicate, care mai sunt si foarte costisitoare pe deasupra, din moment ce romanii fac audienta posturilor TV si consuma flamanzi presa de toate felurile, fara a fi necesar  (spre marea bucurie a trusturilor de presa) sa se mai cheltuie si bani pentru obtinerea de informatii “consistente”. Romania a devenit asadar o tara prea saraca pentru orice. Prin urmare, romanii sau cea mai mare parte a lor, sunt multumiti daca la stiri vad doua, trei stiri despre modificarile legislative, cu care (vor nu vor) trebuie sa fie la curent, o stire, doua cu iz monden despre celebritatile autohtone sau din afara, care mereu fac cate ceva senzational, un accident rutier, o calamitate, sau, cum e “in trend” in perioada sarbatorilor, stiri “de supermarket”, stiri din targurile de produse traditionale si altele de gen, cu tenta consumerista. Bine ca mai exista inca – in afara- presa care isi permite sa faca investigatie si astfel mai aflam si noi una, alta despre noi insine. Intrebarea care se pune acum este: “ok, acum ca am aflat, ce facem?”. Raspunsul este cat se poate de logic, nu facem nimic, pentru ca, in fond si la urma urmei (vorba romanului) ce am putea noi sa facem? Americanii n-au decat sa isi rezolve problemele. Deci… asteptam… Asa cum asteptam de altfel sa vina vremuri mai bune in Romania, sa traim “bine”, sa devenim cu totii patrioti, ca tot s-a dezbatut intens subiectul de la 1 Decembrie incoace, si sa traim fericiti pana la adanci batraneti… De fapt… as renunta la partea cu fericirea, pentru ca, asa cum spunea un alt  Vanity Fair, de data aceasta romanul omonim al lui William Makepeace Thackeray, ” Balciul desertaciunilor”, viata este desertaciune, prin urmare nu are sens sa ne batem capul prea mult cu meandrele ei…