Autoritatile indoneziene au ordonat evacuarea populatiei din apropierea vulcanului Mount Agung din Bali care a erupt de doua ori in doar o saptamana dupa un “somn” lung de 1.000 de ani. Eruptia vulcanului Mount Agung a provocat haos in Bali, dupa ce zeci de turisti au ramas blocati in urma inchiderii aeroportului si din cauza evacuarilor masive care trebuie facute pe o raza de 12 km : in jur de 100.000 de oameni.
La ultima eruptie a Mount Agung, in 1963, 1.600 de oameni au fost ucisi.
Cum ne afecteaza eruptiile vulcanice?
Daca eruptia lui Mount Agung este calificata drept mica de catre oamenii de stiinta, e bine de stiut ca eruptiile vulcanice puternice pot duce la racirea climei, una dintre acestea provocand chiar “anul fara vara”.
Anul fara vara a fost 1815 cand temperaturile au scazut pe intreaga planeta, a nins, au cazut ploi inghetate iar zilele fara soare s-au succedat la nesfarsit. Oamenii nici macar nu au stiut la vremea respectiva de ce vremea s-a suparat atat de tare pe ei, insa in secolul 20, oamenii de stiinta au aratat ca “anul fara vara” a fost provocat de eruptia care s-a intins pe 4 luni a vulcanului Tambora din Indonezia, din aprilie 1815. Aceasta a fost cea mai puternica eruptie vulcanica inregistrata vreodata, care a dus la nasterea cartii: The Year Without Summer, in care se spune ca 70.000 de oameni au murit atunci.
Atunci, din China in Europa si pana in America de Nord culturile nu s-au facut, a aparut foametea, bolile infectioase s-au raspandit, si ca urmare a acestor factori s-au inmultit tulburarile sociale.
Literatura vremii a reflectat si ea noile conditii sumbre de pe Pamant. In acel an Mary Godwin a scris tulburatorul roman Frankenstein, in timp ce cel care avea sa ii devina sot, Percy Shelley a scris despre soarele si stelele stinse si “despre diminetile care veneau si treceau si veneau si nu aduceau lumina”.
Eruptia vulcanului Tambora din Indonezia, din aprilie 1815, a fost atat de puternica si a dus la eliberarea unei cantitati atat de mari de cenusa in atmosfera incat soarele nu a putut fi vazut zile intregi, iar casele din orasele din apropiere s-au prabusit sub greutatea cenusii care le-a acoperit.
Clima din intreaga lume a fost afectata de eruptia deosebit de puternica, temperatura medie pe intreaga planeta scazand cu aproximativ 3 grade.
Cat de periculoasa este eruptia vulcanului Mount Agung?
Eruptia lui Mount Agung nu se asteapta sa fie mare, potrivit autoritatilor indoneziene, iar eruptiile de tipul celei a vulcanului Tambora au fost relativ rare in istoria omenirii. Mount Agung este cel mai inalt munte din Bali cu o inaltime de 3.140 de metri.
Chiar daca eruptia lui Mont Agung nu va fi mare, e bine de stiut ca si eruptiile mici pot afecta clima globala si temperaturile.
Un exemplu poate fi eruptia vulcanului Pinatubo din Filipine din 1991, care a pompat in atmosfera 17 milioane de tone de SO2 ( (dioxid de sulf) si care a determinat o recire a climei in Emisfera Nordica cu aproximativ 0,6 grade Celsius intre anii 1992 si 1993. Atunci, oamenii de stiinta si factorii de decizie politica au incercat sa foloseasca acest efect in incercarea de reversare a incalzirii climatice globale. Printre idei s-a numarat si cea de a pulveriza continuu aerosolii sulfati in stratosfera pentru a reflecta lumina solara. Insa exista foarte multe incertitudini in privinta acestei inginerii climatice, de aceea nu a fost pusa in aplicare niciodata.
Ce pericole exista pentru localnici?
In ultima eruptie a vulcanului Agung, majoritatea victimelor au fost ucise de fluxurile piroclastice. Acestea sunt nori fierbinti de gaze, cenusa si resturi de roca care coboara de pe munte. Acestia inainteaza foarte repede, cu cateva sute de kilometri pe ora, de aceea nimeni nu poate scapa de ele. Cand se produc trebuie sa fii suficient de departe de vulcan pentru a nu fi in pericol.
Un alt pericol il reprezinta asa zisele “lahars”, cum sunt denumite de indonezieni, si care sunt de fapt rauri de noroi care se produc atunci cand materialele pufoase din vulcan se amesteca cu apa de ploaie. Iar in Indonezia ploua foarte mult. Aceste “lahars” se amesteca cu apele raurilor si cara la vale bucati mari de piatra si resturi provenite din vulcan. Ele pot dobori poduri si case, putand acoperi sate intregi chiar.
Un alt pericol il reprezinta norii de cenusa care se pot ridica pana la 20 de kilometri in atmosfera. Apoi, aceasta cenusa cade peste asezari provocand daune enorme. Norii de cenusa duc la anularea zborurilor aeriene si provoaca probleme grave de respiratie oamenilor. Un alt pericol il reprezinta raurile de lava care se scurg din vulcan si care pot strabate pana la 7 kilometri.
Comentarii recente