Potrivit unui nou studiu, realizat de arheologi de la Universitatea din York in colaborare cu cercetatori de la Institutul Physique du Globe (Paris), intitulat “Complex Topography and Human Evolution: the Missing Link”, omul primitiv a adoptat mersul biped din cauza terenului stancos si nu din cauza schimbarilor climatice, asa cum s-a sustinut pana acum.
Noul studiu sustine ca mersul biped isi poate avea originea in peisajul accidentat din sudul si estul Africii care a fost modelat in Era Pliocena de vulcani si miscarea placilor tehtonice.
Hominizii, stramosii nostri timpurii, ar fi fost atrasi de terenul accidentat pentru ca oferea adaposturi mai bune si conditii mai bune de prindere a prazii. Insa acest teren accidentat i-a obligat in acelasi timp sa isi perfectioneze mersul in pozitie verticala si abilitatile de catarare, lucruri ce au accelerat trecerea la mersul biped.
Teoria traditionala cu privire la aparitia mersului biped sustinea ca stramosii nostri au fost nevoiti sa isi paraseasca adaposturile obisnuite din copaci si sa mearga in doua picioare in momentul in care schimbarile climatice au dus la reducerea drastica a suprafetelor acoperite de paduri (copaci).
Unul dintre autorii studiului, Dr Isabelle Winder, de la Universitatea din York, citata de dailymail.co.uk sustine ca: “Studiul nostru arata ca mersul biped s-ar fi dezvoltat ca un raspuns la teren mai degraba decat la schimbarile climatice si de vegetatie. Terenul accidentat a oferit beneficii hominizilor in ceea ce priveste securitatea si alimentatia dar s-a dovedit in acelasi timp a fi si o buna motivatie pentru a-si imbunatati abilitatile locomotorii prin catarare, mers in echilibru si deplasarea rapida pe terenul dificil, tipuri de miscare care au incurajat mai mult mersul in pozitie verticala.”
Cercetarea mai sugereaza ca ulterior bratele hominizilor au fost lasate libere astfel incat acestea sa isi imbunatateasca dexteritatea si manuirea uneltelor, favorizand astfel o etapa cheie din povestea evolutiei umane.
Potrivit Dr Winder terenul dificil ar fi fost si unul din factorii care au dus la imbunatatirea abilitatilor cognitive ale hominizilor, precum navigarea si abilitatile de comunicare, lucruri ce au contat in evolutia continua a creierului uman si a abilitatilor sociale, precum cooperarea si munca in echipa.
Foto: livescience.com
Comentarii recente