Actrita Stela Popescu in varsta de 81 de ani s-a stins din viata astazi, 23 noiembrie, la domiciliul ei din Bucuresti, in urma unui stop cardiorespirator. Actrita nascuta in Basarabia din doi parinti de profesie invatatori, s-a refugiat in Romania in 1940 impreuna cu mama ei, dupa ce tatal fusese deportat in Siberia.
In Romania, actrita a urmat Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, fiind repartizata ulterior la Teatrul din Brasov. Mai tarziu, cariera actritei a fost legata de Teatrul de Revista Constantin Tanase din Bucuresti, unde a activat timp de 30 de ani si de Teatrul de Comedie, unde a activat timp de 24 de ani. In paralel, actrita a avut o bogata activitate si in afara scenei de teatru. A jucat in peste 25 de filme pentru marele ecran, in televiziune a aparut in numeroase piese de teatru, seriale TV si reclame, participand de asemenea la nenumeroase emisiuni de divertisment. Dupa anii ’90 a devenit moderatoarea unor emisiuni de televiziune pentru femei. Actrita care radea intr-o zi cat altii intr-un an este si autoarea unei carti de bucate intitulate: “Gateste moldoveneste cu Stela Popescu”…
Pentru impresionanta ei cariera artistica, Stela Popescu a fost recompensata cu numeroase premii printre care: Ordinul Meritul Cultural in grad de Comandor, Categoria D – “Arta Spectacolului” conferit de Ion Iliescu la 7 februarie 2004; Decoratia Regala „Nihil Sine Deo” conferita la 10 septembrie 2013 de Regele Mihai prin fiica lui Principesa Margareta; Ordinul national „Steaua Romaniei” in grad de cavaler, “pentru dragostea si talentul de care a dat dovada in promovarea artei teatrale”, conferit de presedintele Romaniei Klaus Iohannis, la 21 decembrie 2015, sau titlul onorific de Artist al Poporului conferit de Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti pe 9 iunie 2016.
Dincolo de toate filmele, toate piesele de teatru in care a jucat memorabil si toate emisiunile de divertisment care ne fac sarbatorile mai simpatice in fiecare an, Stela Popescu va ramane mereu in momoria noastra pentru veselia ei si cuvintele cu talc pe care le rostea deseori, si de care avem atata nevoie in vremurile tot mai superficiale pe care le traim.
“Sa ii dam cuvantul” in randurile de mai jos si sa ne desfatam inca o data cu spiritul ei viu, atat de autentic:
“Cand te pasioneaza ceva, nu obosesti, nu te darama, este o oboseala placuta si nu esti niciodata stresat.”
“Faptul ca publicul ma iubeste, ma determina ca atunci cand intru pe scena sa nu-mi fie teama.”
“Daca faci pe frumoasa, nu castigi nimic. Cand frumusetea nu este captusita de inteligenta si talent, in actorie nu are nicio valoare. Trebuie sa dovedesti ca esti capabila si interesanta.”
“Joc la Constantin Tanase, teatru hulit de unii, dar foarte necesar in viata societatii, un teatru care incearca sa limpezeasca mintile oamenilor, sa spuna adevarul. Teatrul de revista cere fete tinere si frumoase. Te duci si pentru ceea ce se spune, dar si pentru ceea ce se vede.”
“Am fost vulcanica, pasionala si am iubit cu patima.”
“Rasul e un medicament.”
“Exista un soi de reticenta… La Teatrul de Revista, limbajul este mai colorat, popular, nu foarte intelectual, special conceput pentru a fi inteles de catre masa larga; se deschide tuturor si atunci sigur ca e usor dispretuit. “Ce-i si cu flecustetul asta de text…” Ei bine, cu “flecustetul asta de text” poti sa indrepti greseli, sa schimbi mentalitati, pentru ca se face inteles…”
“Nu vreau avion personal, nu masini, marea mea bucurie este ca am reusit in aceasta profesie.”
“Da, uneori o femeie poate face un lucru mai bine decat un barbat, dar acest lucru nu trebuie etalat. Parerea mea e ca barbatii incep sa se sperie de femei.”
“Confirmarea succesului la public iti da incredere in tine.”
“Fiecare om care ma opreste pe strada si ma lauda, ma incarca, ma face sa infloresc inca o data.”
“Problema cuplurilor de astazi este ca nu se iubesc suficient sau ca nu se iubesc mai mult cu timpul.”
“Rolul esential al teatrului este acela de a-i aduce pe oameni la spectacole, pentru ca teatrul este o scoala.”
“Mama m-a sustinut grozav, doar ca nu ma credea cea mai desteapta si cea mai frumoasa. In ultimele luni de viata, mama mi-a spus: “Cand intri tu in scena, rasare soarele”. A fost cel mai mare compliment de o viata pe care mi l-a facut mama.”
“Daca nu as fi reusit in actorie, as fi facut altceva, nu m-as fi incapatanat. Nu sunt orgolioasa. As fi facut design, de exemplu, costume de teatru. As face o mie de lucruri, pacat ca viata e scurta.”
“Un om norocos ma simt. Eu nu sunt foarte religioasa. Am trait intr-o vreme in care parintii chiar se fereau sa te impinga spre asta pentru ca nu era voie, si decat sa vorbesti la scoala sa spui cine stie ce, mai bine te fereau. Dar imi fac rugaciunea si totdeauna rostesc o fraza: “iti multumesc, Doamne, pentru ce mi-ai dat si ajuta-ma sa ajung sa ma bucur de toate!”.
Comentarii recente