Marcel Iureş: „De asta sunt aici, să facem ceva bun împreună”

6.166

Marcel Iureş este una dintre vocile campaniei „Români pentru o lume”, iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache. Iar prin vocea sa trezeşte speranța, motivează și inspiră generațiile viitoare în a-și urma visul!

De-a lungul anilor, Iureş (după numele de fată al bunicii sale, Ana Iureş) şi-a consolidat prestigiul la nivel naţional şi internaţional, trecându-şi în filmografie numeroase proiecte ce implică nume de actori celebri de la Hollywood. A jucat alături de Bruce Willis, Tom Cruise, Brad Pitt, Johnny Depp, dar le-a dat replica şi actorilor Morgan Freeman sau Antonio Banderas. Născut pe 2 august 1951, la Băileşti, Marcel Iureş este un actor de compoziţie, iar activitatea sa artistică este legată în principal de teatru.

De ce aţi ales să vă alăturaţi campaniei „Român pentru o lume”, iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache?

Dacă se strâng 2-3 oameni să facă ceva bun, vin şi eu. De asta sunt aici, să facem ceva bun împreună.

Prin „vocea” dvs, în această campanie, se doreşte încurajarea românilor să îşi urmeze visul indiferent de segmentul cultural în care activează, inspirându-se din exemplul pe care activitatea dvs. profesională îl oferă. Ce sfaturi aveţi pentru cei care doresc să vă calce pe urme?

E imposibil, nu cred că se poate ca cineva să îmi calce pe urme, cum nici eu nu cred că am călcat sau calc pe urmele cuiva. Cred că fiecare are drumul lui. Mişcările sunt aceleaşi. E important să fie dispuşi să citească tot timpul, să se documenteze în permanenţă, să munceasca mult… Nu e uşor, e greu, dar nu spun că „e greu”, aşa cu infatuare. Chiar nu e o misiune uşoară. Ei trebuie să fie vii tot timpul, să trăiască tot timpul lucrurile astea. Greutatea vine tocmai din acordul ăsta între ce visezi şi ce poţi, ce-ţi oferă, ce se caută, cine te ascultă, de ce faci tu chestia asta… Un actor nu poate fi reparat de nimeni, se repară singur dacă poate şi dacă e dispus. Baza acestei meserii e să fii dispus să faci lucrurile astea toate.

Pentru astfel de români ca Marcel Iureş a luat naştere „Români pentru o lume”, campania naţională de responsabilitate socială iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache.

E rândul tău să pui România pe hartă!

————————–

„Români pentru o lume” reprezintă un omagiu adus marilor personalităţi româneşti ce au adus mândrie şi glorie României, peste tot în lume şi aduce în atenţia fiecăruia dintre noi pe co-naţionalii noştri care, prin activitatea lor, rămân nemuritori. Finalitatea acestei campanii o constituie organizarea unui concurs naţional online (pe www.romanipentruolume.ro şi pe pagina de Facebook http://www.facebook.com/RomaniPentruOLume) de tribut adus culturii sau unei personalităţi anume, prin care oameni din domenii diferite ale culturii se vor putea înscrie astfel încât să dedice o pictură, o compoziţie, o sculptură, un poem, etc. În urma unui vot de specialitate şi prin votul sponsorilor, cei selectaţi vor merge în finală, unde vor fi jurizaţi de către un juriu de specialitate şi de către public. Câştigătorii vor primi burse de studiu în România şi în străinătate.

Parteneri principali: Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Naţional George Enescu.

Sponsori: Amgen; Asirom; Aristocrat Events Hall; BASF; Birou de Arhitectură Pintilie; Casa Anke; Gilescu, Văleanu şi Partenerii; IBIS Hotels; DB Schenker; Intesa Sanpaolo Bank; RIFIL; Sense; Ţuca Zbârcea & Asociaţii; DSV SOLUTIONS

Parteneri media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Money TV, Spectacular TV, Grand Cinema Digiplex din Băneasa Shopping City, Cocor, Rebus, Observatorul Cultural, Q Magazine, Ziarul Ring, Revista Centrul Vechi, Deutsche Zeitung, Şapte Seri, Academia Caţavencu, România Liberă, eva.ro, cinefan.ro, stirifeldefel.ro, egophobia.ro, avocatnet.ro, lsrs.ro, Book Mag, Art Act Magazin, Calendar Evenimente.

——————

Biografie Marcel Iures

Născut pe 2 august 1951, la Băileşti, Marcel Iureş este un actor de compoziţie, iar activitatea sa artistică este legată în principal de teatru. Absolvent al Institutului de Arta Teatrală şi Cinematografică din Bucuresti I.L. Caragiale, secţia actorie, la clasa profesorului Marin Moraru, Marcel Iureş a debutat în teatru cu piesa „Menajeria de sticlă”, de Tennesse Williams, în rolul lui Tom, la Teatrul Naţional Cluj, unde a jucat în perioada 1978-1980. Ulterior a avut spectacole şi la Bulandra (1980-1992), Odeon (1992-1993) şi Naţional, din Bucureşti. Pe scena teatrului Bulandra a debutat cu piesa „Ferma”, iar la Cluj a jucat în piese precum „Afară în faţa uşii” sau „Perşii”. Dintre rolurile din această perioadă amintim trei dintre cei mai importanţi eroi shakespearieni, Hamlet, Henric al IV-lea şi Richard al III-lea.

În paralel cu rolurile de pe scena teatrului, Marcel Iureş a primit în 1978 şi primul său rol de cinema, acela a compozitorului Franz Lizt, din filmul „Vis de ianuarie”, aflat în regia lui Nicolae Opriţescu.

În lumea filmului, prestaţia sa actoricească s-a dovedit a fi remarcabilă, creând roluri memorabile, în pelicule precum „Punga cu libelule” (1980), „Castelul din Carpaţi” (1981), „Să mori rănit din dragoste de viaţă” (1983), în regia lui Mircea Veroiu, „Sezonul pescăruşilor” (1985), „Domnişoara Aurica” (1986), „Somnul insulei” (1993), „Faimosul paparazzo” sau „Amen” (2002, în regia lui Costa Gavras). A mai jucat în lungmetrajele lui Radu Gabrea „Călătoria lui Gruber” (2008) şi „Mănuşi roşii” (premiera la 5 mai 2011). Despre „Să mori rănit din dragoste de viaţă”, actorul avea să declare, ani mai târziu, că e un film despre care a simţit încă de la început că va fi ca un moment decisiv, determinant, în cariera sa, care însă nu a fost apreciat la adevărata sa valoare în România, dar care s-a bucurat de laude în paginile revistei Variety, din America.

Cariera internaţională a lui Marcel Iureş a început după Revoluţie, odată cu turneul din 1994 susţinut în Marea Britanie cu spectacolul „Richard al III-lea”, în regia lui Mihai Măniuţiu. După un mic rol în „Interviu cu un vampir”, în care a apărut alături de Tom Cruise şi Brad Pitt, a urmat un rol episodic dar crucial în „Misiune imposibilă”, tot cu Tom Cruise, dar şi trei roluri principale în „Pacificatorul”(cu Geroge Clooney şi Nicole Kidman), „Războiul lui Tom Hart” (cu Colin Farrell şi Bruce Willis) şi „Layer Cake” (cu Daniel Craig). Au urmat apoi „Gool!” (unde a jucat alături de fotbaliştii Zidane, Raul şi Backham), „Piraţii din Caraibe: La capătul lumii” (cu Johnny Depp, Orlando Bloom şi Keira Knightley), „Tinereţe fără tinereţe” (în regia lui Francis Ford Coppola) şi „Călătoria lui Gruber”. Cu toate aceste roluri, Marcel Iureş a demonstrat că este un profesionist de mare clasă, un om vertical, complex şi modest, devenind cel mai apreciat român în cetatea filmului de la Hollywood.

Însă, începând cu anul 1994, Marcel Iureş devine actor liber profesionist, iar un an mai târziu îl găsim în calitate de preşedinte al Fundaţiei Cultural Artistice Teatrul ACT, punând astfel bazele primei scene independente de teatru din România şi singurul în producţiile căruia joacă cu regularitate. „Teatrul Act (Calea Victoriei, nr 126) a pornit ca o fundaţie, care a şi rămas. Iniţial, se numea Art Inter Odeon. Îşi datora existenţa unei întâmplări care s-a petrecut în Teatrul Odeon, în 1995. Mai apoi, s-a denumit Fundaţia Teatrul Act într-un singur scop: să facă acest spatiu care e azi Teatrul Act. L-a atins în 1998, iar de atunci există ca instituţie unde au loc spectacole, concerte, lansări de carte… Axa, coloana vertebrală a acestei instituţii este dată practic de spectacolele făcute de Alexandru Dabija, cu alte câteva nume extraordinare: Vlad Massaci sau Cristi Juncu. Încă nu sunt recunoscuţi util public, însă ei sunt deja util public de 15 ani. Oamenii îşi joacă propriile nume, propriile energii. Nu există oprelişti decât cele care derivă din educaţie, din bun simţ, din respect. În rest, oricine vrea să se exprime şi are aceste câteva mici reguli, e liber să o facă”, declară marele actor român.

Dintre spectacolele în care joacă pe scena Teatrului Act, amintim trei piese regizate de Alexandru Dabija: „Creatorul de Teatru”, de Thomas Bernhard (premiera absolută a avut loc la 29 iunie 2001), „Ultima bandă a lui Krapp”, de Samuel Beckett (2003), „Capra sau Cine e Sylvia?”, de Edward Albee (2007) şi „Acasă la tata”, de Mimi Brănescu (2009). În anul 2011, îl regăsim în două premiere: „O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale (Nae Caţavencu) şi un one-man show, intitulat „Absolut”, producţie a Teatrului ACT, adaptare după Ivan Turbincă de Ion Creangă, ambele spectacole regizate de acelaşi Alexandru Dabija. Însă, cele mai importante roluri ale sale, în teatru, au fost în piesele „Richard al II-lea”, „Richard al III-lea” (regizată de Mihai Măniuţiu), „Hamlet” (regizată de Liviu Ciulei), „Caligula”, de Albert Camus (regizată de Mihai Măniuţiu), „Afară în faţa uşii”, de Wolfgang Borchert (regizată de Mihai Măniuţiu) sau „Cetatea Soarelui”, în regia lui Mihai Măniuţiu. Performanţele sale artistice în domeniul teatral sunt legate şi de importante roluri în teatrul de televiziune (puse în scenă înainte de 1990) şi în teatrul radiofonic naţional. Marcel Iureş însă nu s-a limitat doar la teatru şi film, anul 2004 găsindu-l în postura de preşedinte al Festivalului Internaţional de Film Independent „Anonimul”, urmând ca în 2007 să semneze lectura audio-book-ului Humanitas „Remember-Mateiu Caragiale”.

Drumul spre actorie a început încă din copilăria lui Marcel Iureş, după cum însuşi declară: „pe când aveam 16-17 ani, mi-am pus pe nas nişte ochelari de vedere cu dioptrii. La vremea aceea, nu aveam nevoie de ei. Vedeam perfect. Şi m-am uitat în oglindă. Prin lentile nu vedeam nimic, aşa că m-am uitat pe deasupra lor. Am fost fascinat de faptul că îmi vedeam reflexia în oglindă, pe deasupra ochelarilor şi nu prin ei. Mi s-a părut că e ceva: să te vezi bine fără ochelari, deşi purtându-i. De aici a cam pornit totul.(…) Seva vieţii mele urcă din modelele pe care le-am avut, din faptul că trei sferturi din viaţă am băut apă din fântână, din pământ, iar nu din ţeavă, că am mâncat pâine şi mămăligă făcute de bunica şi de mama mea, că am băut lapte de la vaca din grajd şi că am mâncat mere abia culese din pom. Seva vine din faptul că am întâlnit oameni care au trăit meditând, încercând, nu spunând. Mai cădeau în genunchi, se mai rostogoleau, dar se ridicau. Erau oameni. Şi mai vine din imensul noroc pe care mi l-a dat Dumnezeu: am primit o nevastă minunată, o adevărată forţă, şi un băiat absolut normal, un om. Şi mai vine seva şi din faptul că eu cred în poveşti cu îngeri şi cred în Dumnezeu. Nu-s multe. Le poţi strânge într-o batistă.” (sursa: Formula AS nr. 518)

Filmografie

Tatăl fantomă (2011) – Robert Botto
Bunraku (2010) – şef al poliţiei
În derivă (2010) – Andrei Poenaru
Mănuşi Roşii (2010) – dr. Ghiosdan
Foyle’s Wa (TV series 2010)
Călătoria lui Gruber (2009) – Doctor Gruber
The Philanthropist (2009)
Hoţi de onoare (2009) – Zykov
Goal! 3 (2009)
Dragoste pierdută (2008)
Trial & Retribution XV: The Rules of the Game (2008) – Vitali Malikov
Logodnicii din America (2007) – Radu
Piraţii din Caraibe: La capătul lumii (2007) – căpitanul Chevalle
Tinereţe fără tinereţe (2007)
Maşini (2006) – Doc Hudson (voce, versiunea română)
Gool! (2005) – Erik Sundstrom
Experimentul (2005) – John
Project W (2005)
Peştera (2005) – Dr. Nicolai
Prins la înghesuială (2004) – Dragan Slavo
Aventurile unei zile (2004)
Valizele lui Tulse Luper, partea a II-a (2004) – Generalul Foestling
3 păzeşte (2003) – Şefu
Spionii de la Cambridge (2003) – Otto (2 episoade, 2003)
Amen (2002) – Papa Pius al XII-lea
Vlad Nemuritorul (2002) – Vlad Ţepeş, dublajul în limba engleză
Războiul lui Tom Hart (2002) – Wilhelm Visser
Spionii (2002) – Niko Grecic (1 episod, 2006)
I Hope (2001) – Will
Elita (2001) – Nayo
Faimosul Paparazzo (1999)
Fii cu ochii pe fericire (1999)
Pacificatorul (1997) – Dusan Gavrich
Misiune: Imposibilă (1996) – Alexander Golitsyn
Interviu cu un vampir: Cronicile Vampirilor (1994) – Vampirul din Paris
Ochii care nu se văd (1994) – Paul-Valerian, vărul lui Marius
Somnul insulei (1994)
O vară de neuitat (1994) – generalul
Balanţa (1992)
Cei care plătesc cu viaţa (1991)
Un bulgăre de humă (1989)
Stâlpii societăţii (1988)
Vacanţa cea mare (1988) – Neagu
Domnişoara Aurica (1985)
Sezonul pescăruşilor (1985)
Să mori rănit din dragoste de viaţă (1983) – Mironescu
Punga cu libelule (1980)
Castelul din Carpaţi (1981)
Artista, dolarii şi ardelenii (1980) – Lefty
Vis de ianuarie (1979) – pianistul Franz Liszt
Aurel Vlaicu (1977) – Michel Molla

Filmografie – mulţumiri

Laura (2008)
Imaginary Friend /II (2006)

Roluri în teatru (selectiv):

Jaques Melancolicul – Cum vă place, de W. Shakespeare (regia Alexandru Dabija, Teatrul Naţional, Cluj, 1979)
Garcin – Cu uşile închise, de J. P. Sartre (regia Mihai Măniuţiu,Teatrul Naţional, Cluj, 1982)
Demetrius – Visul unei nopţi de vară, de W. Shakespeare (regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra, Bucureşti, 1991)
Beckmann – Afară în faţa uşii, de W. Borchert (regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Bulandra, Bucureşti, 1991)
Caligula – Caligula, de A. Camus (regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Bulandra, Bucureşti,1991)
Verşînin – Trei Surori, de A. P. Cehov (regia Alexandru Darie, Teatrul Bulandra, Bucureşti, 1995)
Chiriac – O noapte furtunoasă, de I. L. Caragiale (regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Odeon, Bucureşti, 1997)
Thomas Becket – Omor în catedrală, de T. S. Eliot (regia Mihai Măniuţiu, o producţie Teatrul Naţional Cluj – Teatrul ACT – British Council, 1998)
Richard III – Richard III, de W. Shakespeare (regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Odeon, Bucureşti, 1993)
Richard II – Richard II, de W. Shakespeare (regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Naţional din Bucureşti, 1998)
Utopistul – Cetatea Soarelui, după Tommasso Campanella (regia Mihai Măniuţiu, Teatrul ACT, Bucureşti, 1998)
Frankenstein – El – Tovarăşe Frankenstein, conducător iubit! (o producţie a Teatrului ACT pentru Festivalul Frankenstein din cadrul Weimar 99, Capitala Culturală a Europei, 1999)
Hamlet – Hamlet, de W. Shakespeare (regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra, Bucureşti, 2000)
Bruscon – Creatorul de Teatru, de Thomas Bernhard (regia Alexandru Dabija, Teatrul ACT, 2001)
Krapp – Ultima bandă a lui Krapp, de Samuel Beckett (regia Alexandru Dabija, Teatrul ACT, 2003)
Henric IV – Henric IV, de Luigi Pirandello (regia Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra, Bucureşti, 2005)
Martin – Capra sau Cine e Sylvia?, de Edward Albee (regia Alexandru Dabija, Teatrul ACT, 2007), Camera de hotel, de Barry Gifford (regia Alexandru Dabija, Teatrul Odeon, 2008)
Tatăl – Acasă la tata de Mimi Brănescu (regia Alexandru Dabija, Teatrul ACT, 2009 )
Nae Caţavencu – O scrisoare pierdută, de I.L. Caragiale (regia Alexandru Dabija, Teatrul de Comedie, 2011)
Ivan Turbincă – ABSOLUT! după Ivan Turbincă, de Ion Creangă (regia Alexandru Dabija, Teatrul ACT, 2011)

Premii, Nominalizări

Nominalizare UNITER pentru Cel mai bun actor (stagiunea 1992-1993), pentru rolul din spectacolul „Richard III” de W. Shakespeare
Premiul Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru – Secţia română pentru rolul Richard III (1993)
Premiul UNITER pentru Cel mai bun actor – pentru rolurile din „Richard III” şi „Afară în faţa uşii” (1994)
Premiul UNITER pentru Cel mai bun actor (stagiunea 1997-1998), pentru rolul titular din spectacolul „Richard al II-lea” de W. Shakespeare
Premiul UNITER pentru Cel mai bun actor (stagiunea 2000-2001), pentru rolul Bruscon din spectacolul „Creatorul de teatru” de Thomas Bernhard
Premiul UNITER de excelenţă (stagiunea 2002-2003) pentru fondarea Teatrului Act – catalizator al mişcării teatrale independente
Premiul Festivalului de Dramaturgie Contemporană (2009) pentru Cel mai bun rol masculin, pentru rolul tatăl lui Robert din spectacolul „Acasă la tata”, de Mimi Brănescu
Nominalizare British Theatre Awards în TNA (1994) – Manchester şi Manchester Evening Awards, pentru spectacolul „Richard III”, de W. Shakespeare, regia Mihai Măniuţiu, Teatrul Odeon, Bucureşti, pentru următoarele categorii: Cel mai bun actor într-un spectacol străin după un text de Shakespeare; Cel mai bun actor străin într-o producţie europeană; Cea mai bună companie străină (Teatrul Odeon) care a montat un text Shakespeare
Nominalizare UNITER (2008) pentru Cel mai bun actor, pentru rolul Martin din „Capra sau cine-i Sylvia?”, de Edward Albee
Trofeul pentru Cea mai importantă personalitate a teatrului românesc (2001), oferit de Fundaţia pentru Teatru şi Film Tofan
Marele Premiu Flacăra, 2008