Sistemul de educatie finlandez este cel mai bun din Europa, devenind un subiect de discutie la scara larga in anul 2010, dupa aparitia documentarului “Asteptandu-l pe Superman”, care critica intens sistemul de educatie american bazat pe competitie. Finlanda a devenit astfel interesanta pentru ca educatia tarii exclude total conceptul de competitie. Asadar, educatia din Finlanda pune mai putin accent pe statistici si cifre si acorda mai multa importanta aspectului uman al educatiei.
Finlanda are 62 000 de dascali in cele 3.500 de scoli ale tarii, unele fiind atat de mici incat fiecare profesor ajunge sa ii cunoasca pe toti elevii din scoala. Aici, fiecare elev este la fel de important, asadar, daca o metoda nu da rezultate cu un anumit elev, profesorii se consulta intre ei pentru a gasi o alta solutie. De asemenea, 30% dintre elevii finlandezi primesc un ajutor special in primii noua ani de scoala.
Finlandezii au inteles asta: Educatia sta la baza succesului unei tari!
Sistemul de educatie finlandez a fost reinventat in urma cu 40 de ani, fiind gandit ca propulsorul cheie al planului de redresare economica a tarii dupa iesirea de sub dominatia sovietica. Dascalii finlandezi nici macar nu au stiut ca noul sistem este eficient pana in anul 2000, cand, au sosit primele rezultate de la Programul de evaluare internationala a studentilor (PISA) – un test standardizat dat elevilor de 15 ani din 40 de colturi diferite ale lumii. Testul a scos la iveala faptul ca elevii finlandezi erau cei mai buni cititori din lume. Trei ani mai tarziu, elevii finlandezi erau cei mai buni din lume la matematica. In 2006, Finlanda era prima la stiinta din 57 de tari. In 2009, copiii finlandezi – potrivit PISA – erau pe locul doi in lume la stiinta, pe 3 la lectura, si pe 6 la matematica din cei jumatate de milion de elevi din toata lumea evaluati.
In mod paradoxal, Pasi Sahlberg, ministrul educatiei finlandez, fost profesor de mate-fizica, a declarat citat de The Smithsonian Magazine ca: “Nu sutem foarte interesati de PISA. Nu despre asta e vorba”. “Noi pregatim elevii sa stie cum sa invete, nu cum sa treaca un test”
Ideea de competitie nu exista!
In Finlanda copiii nu dau teste standardizate pana in ultimul an de liceu. Nu exista clasamente, comparatii sau concurenta intre elevi, scoli sau regiuni. Scolile finlandeze sunt finantate din bani publici si beneficiaza de dascali cu aceeasi buna pregatire profesionala. Prin urmare toti copiii finlandezi au acces la aceeasi educatie de calitate, indiferent daca s-au nascut intr-un mic satuc sau intr-un mare centru universitar. Iar rezultatele se vad, scrie smithsonianmag.com diferentele intre cei mai buni si cei mai slabi elevi fiind cele mai mici din lume, arata un studiu recent intocmit de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD).
Rezultatele sistemului de educatie finlandez sunt impresionante: 93% dintre finlandezi au absolvit licee academice sau profesionale, iar 66% dintre finlandezi urmeaza o forma de invatamant superior, cel mai bun procent din Uniunea Europeana.
Scoala ca o joaca nu ca un job de corporatist….
In timp ce la noi copiii ajunsi pe bancile scolii incep sa semene cu niste corporatisti absorbiti prea devreme, prea mult de caiete si carti, in Finlanda accentul se pune inca pe joaca chiar si la elevii de 7-8 ani. “Joaca este foarte importanta la aceasta varsta” spune Maija Rintola, profesor de scoala primara. Intre lectii, copiii au un program de 15 minute de joaca in aer liber…
Copiii petrec mult timp in aer liber la scoala chiar si in timpul sezonului rece. Temele sunt aproape inexistente, iar invatamantul nu este obligatoriu pana la varsta de 7 ani pentru ca finlandezii sunt de parere ca “micutii invata mai bine cand sunt pregatiti. De ce sa-i stresam?”.
In clasa I copiii invata finlandeza, matematica, stiinta, muzica, arta, sport, religie si lucru manual. Engleza incep sa o studieze din clasa a treia, iar suedeza din clasa a 4-a. In clasa a 5-a se adauga materii precum: biologia, geografia, istoria, fizica si chimia.
Abia in clasa a 6-a apare optiunea pentru copii de a participa la un concurs regional. Copiii vor participa doar daca profesorul isi da acordul. Iar majoritatea vor sa participe din curiozitate. Rezultatele insa nu sunt facute publice.
Statul are grija de copii
In Finlanda, o tara cu doar 5,4 milioane de locuitori, concediul de maternitate este de trei ani. Gradinitele si centrele de zi sunt gratuite, fiind finantate de stat. Pana la 5 ani, gradinitele isi axeaza activitatile pe joaca si socializare. Alocatia oferita de stat pentru fiecare copil pana in 17 ani este de 150 de Euro pe luna. 97% dintre copiii de 6 ani incep sa frecventeze o clasa ce ii pregateste pentru scoala si unde au loc primele activitati de tip academic. Scolile ofera copiilor hrana, servicii de consiliere, servicii medicale gratuite si chiar si taxi daca este necesar.
Meseria de dascal a fost pusa pe acelasi plafon de salarizare ca si cele de doctor si avocat, prin urmare, finlandezii sunt cat se poate de interesati sa devina profesori si sa isi faca meseria asa cum trebuie. Scopul lor este ca toti copiii, indiferent daca sunt mai dotati sau mai putin dotati sa ajunga sa atinga acelasi nivel de educatie, chiar daca pentru asta se apeleaza uneori la personal suplimentar.
Iar ideea pe care se merge in general este sa caute mereu noi modalitati de a imbunatati lucrurile…
Comentarii recente