Reporterii speciali ai TVR au încercat să afle de ce Olanda şi Finlanda se opun intrării României în Spaţiul Schengen.
Începând de astăzi, 13 octombrie, în cadrul Telejurnalului de la ora 20.00, TVR 1 difuzează campania „Dosarul Schengen”, care aduce în prim-plan reacţiile olandezilor şi finlandezilor privind poziţia oficialilor din cele două ţări faţă de aderarea României la Spaţiul Schengen. Tot astăzi, Parlamentul European a aprobat rezoluţia care cere Consiliului European să permită aderarea României la Schengen.
Dacă oamenii obişnuiţi din Olanda şi Finlanda nu au nimic împotriva românilor, politicienii s-au opus intrării noastre în Schengen, acuzând corupţia din justiţie şi de la graniţe.
Trimişii speciali ai TVR, Alina Grigore şi Adelin Petrişor au realizat o serie de reportaje ce vor fi difuzate, la Telejurnal, începând de astăzi până luni, 17 octombrie. Duminică, materialul pe acest subiect poate fi urmărit la „Reportajele Jurnalului”, imediat după ştirile de la 20.00.
Alina şi Adelin au intervievat politicieni, oameni de afaceri olandezi şi finlandezi, români de succes stabiliţi în cele două ţări, dar şi oameni obişnuiţi.
Dintre aceştia, politicienii olandezi intervievaţi de Alina Grigore şi de operatorul Claudiu Petringenaru au fost foarte duri: „România trebuie să respecte criterii clare, să nu repetăm greşeala pe care am făcut-o atunci când am fost de acord cu aderarea la Uniunea Europeană. Altfel, ar fi ca şi cum am da cheia casei noastre cuiva care are un sistem corupt”.
Adelin Petrişor, trimis special în Finlanda, povesteşte: „ Am stat de vorbă cu demnitarii implicați în dosarul Schengen – Alexander Stubb, ministrul afacerilor europene şi Paivi Rasanen, ministrul de interne. Am intervievat-o şi pe Mari Kiviniemi, cea care a fost premierul Finlandei până-n iunie, iar acum este unul dintre liderii opoziției. Toţi spun că România trebuie să rezolve problema corupţiei, mai ales în justiţie şi la graniţe. În cazul fericit în care se fac progrese în aceste domenii, toţi trei sunt de părere că, la anul pe vremea aceasta, România va avea şanse de a intra în Spaţiul Schengen”.
Despre aderarea la Schengen
Potrivit Tratatului de aderare la UE, România şi Bulgaria ar fi urmat să intre în spaţiul de liberă circulaţie Schengen în 2011, dacă îndeplineau o serie de condiţii tehnice. Rapoartele de evaluare europene arată că aceste condiţii au fost îndeplinite, dar două ţări, Olanda şi Finlanda, au anunţat, în septembrie, că se opun integrării României şi Bulgariei, neavând încredere că Bucureştiul şi Sofia pot păzi frontierele externe ale Uniunii Europene. România şi Bulgaria speră să înlăture reticenţele celor două ţări până la summit-ul european din această iarnă. Ministrul olandez al imigratiei, Gerd Leers, consideră că cele două ţări nu sunt sigure, în acest moment, pentru frontierele externe ale Uniunii Europene. În aceste condiţii, cea mai bună variantă pentru România şi Bulgaria rămâne o eventuală aderare în două etape.
Despre Acquis-ul Schengen
În data de 2 octombrie 1997 s-a semnat Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare la data de 1 mai 1999. Un Protocol ataşat Tratatului de la Amsterdam încorporează acquis-ul Schengen în cadrul legislativ şi instituţional al Uniunii Europene. De atunci, acquis-ul Schengen face parte din legislaţia comunitară şi a fost transferat în noul Titlu IV- Vize, azil, imigraţie şi alte politici legate de libera circulaţie a persoanelor.
În 1984, fostul cancelar german Helmut Kohl s-a întâlnit cu preşedintele Franţei François Mitterand, la trecerea frontierei „Goldene Brenn”, din apropiere de Saarbrücken. Aici au luat decizia de a elimina controalele la frontiera dintre Germania şi Franţa. Viziunea lor a condus, într-o primă fază, la un acord între Germania, Franţa, Ţările de Jos, Belgia şi Luxemburg, încheiat în 1985, pe nava „Astrid”, pe râul Mosel, în dreptul micii localităţi de frontieră Schengen din Luxemburg. Apoi, în data de 19 iunie 1990, s-a semnat Convenţia de Implementare a Acordului Schengen. Din momentul intrării în vigoare, în anul 1995, controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate şi s-a creat o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli comune.
Comentarii recente