Fiică a directorului Muzeului de Literatură din Bucureşti, încă de mic copil îl însoţea pe tatăl său, Dan Alexandru Condeescu, în străinătate la expoziţiile literare dedicate lui Nichita Stănescu sau Lucian Blaga. A avut astfel şansa de a creşte într-un mediu cultural care a ajutat-o să devină omul care este astăzi. A ales să practice actoria şi nu avocatura, cum şi-ar fi dorit tatăl său iniţial. Ada Condeescu are 24 de ani şi este cunoscută atât la nivel naţional, cât şi internaţional, pentru talentul său actoricesc extraordinar. Un interviu despre profilul cultural din România şi despre factorul declanşator care a făcut să urmeze această cale a culturii.
Pe cine admiri dintre emblemele istorice ale culturii române?
Îi admir pe toţi oamenii de cultură care au reuşit să ducă numele ţării noastre mai departe sau care au reuşit să fie aproape de sufletul român. George Enescu, Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Lucian Blaga, actori sau regizori importanti .
Dar din cultura mondială?
Fiecare om marcant al culturii mondiale e important, iar eu am încercat să învăţ ceva de la fiecare, pentru a mă construi ca individ.
Din punctul tău de vedere, sunt românii patrioţi?
Din păcate, am văzut de multe ori un patriotism aberant la noi. Eu simt patriotismul ca pe ceva izolat, ca pe ceva al tău personal mai degrabă, decât ca pe un mesaj pe o pancartă cu care mergi la guvern sau pe care o plimbi pe străzi. Pentru mine, e mai important ca patriotismul să fie în interiorul omului. Am văzut aşa zişi patrioţi, care îşi ţipă peste tot patriotismul şi care nu reuşesc să facă nimic cu asta. Eu zic mai degrabă, hai să ne bucurăm de Bucureşti, de exemplu. Avem locuri atât de frumoase în ţara asta, care te pot face fericit cu adevărat! Ar fi bine să existe sisteme de educare apropo de noţiunea de patriotism.
Dacă facem o paralelă între România şi alte ţări, care e profilul cultural al României?
Profilul cultural românesc este, uneori, sărac. Se declară că e importantă cultura, că oamenii din cultură ne duc ţara mai departe, dar adesea există prefăcătorie la mijloc. Din pricina problemelor, a neajunsurilor, oamenii nu se mai implică pe cât ar trebui şi trec mai departe nepăsători. În alte ţări, există cu adevărat interesul faţă de artă şi conştiinţa faptului că fără cultură nu se poate trăi.
Cum crezi că va evolua cultura în România?
Este nevoie de timp. Din ce pot observa, evoluţia nu poate fi una fericită într-un timp foarte scurt, iar o campanie cum e cea iniţiată de voi e binevenită pentru trezirea poporului, pentru a-i face atenţi la oamenii de cultură. Şi e de datoria noastră, a celor dedicaţi artelor, să evoluăm în aşa fel încât să ţinem oamenii lângă noi, pe drumul ăsta, să le oferim o călătorie fascinantă şi nemaivăzută.
Din punct de vedere profesional, care a fost prima ta iubire?
Emisiunea Abracadabra. Îmi amintesc că Marian Râlea a făcut pe atunci un eveniment, cred că în Parcul Tineretului, unde erau invitaţi toţi copiii. Fiind fascinantă de personajul lui din emisiune, pentru mine a fost o primă trecere de la un personaj de la televizor, pe care îl adoram, la un om pe care puteam să-l ating, fapt ce mi s-a părut extraordinar. Mi-au trebuit vreo 3-4 zile să ies din starea aia de fascinaţie, de transă, dacă vrei; m-a marcat puternic experienţa asta şi cred că a contribuit mult la decizia mea de peste ani de a alege meseria pe care o am acum. Un alt factor declanşator pentru profesia mea a fost când aveam vreo 9-10 ani, când am jucat într-un film de televiziune, difuzat în Franţa.
Care ar fi cea mai frumoasă amintire profesională a ta ?
Cele mai intense şi mai plăcute experienţe profesionale ale mele, au fost cele de la Loverboy, în regia lui Cătălin Mitulescu. M-am pregătit foarte mult pentru acel rol, iar când au început filmările m-am simţit în largul meu, fericită, plină de energie şi extrem de „acolo”. Am filmat cu aceeaşi echipă minunată pe care am avut-o la filmul de debut şi asta m-a făcut să mă simt protejată şi liniştită .
Când ai simţit că eşti cea mai mândră de tine, de-a lungul profesiei?
Au fost câteva astfel de momente, de obicei la sfârşitul unui proiect în care am fost implicată, fie că e vorba de o piesă de teatru, fie de un premiu pe care îl primeşte filmul în care joc, mai mult momente când îmi aduc aminte de tatăl meu şi mă gândesc la ce ar zice el. Știu că ar fi mândru de mine, e o mândrie pentru familia mea, mai mult decât pentru mine.
Care sunt cele mai mai de preţ lucruri pentru tine?
Dragostea, în primul rând. Apoi, dăruirea pentru meseria ta, armonia, generozitatea. Iar pentru toate astea trebuie să te lupţi, nu cu lumea , ci cu tine .
———————————————————————-
Pentru astfel de români ca Ada Condeescu a luat naştere „Români pentru o lume”, campania naţională de responsabilitate socială iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache.
E rândul tău să pui România pe hartă!
„Români pentru o lume” reprezintă un omagiu adus marilor personalităţi româneşti ce au adus mândrie şi glorie României, peste tot în lume şi aduce în atenţia fiecăruia dintre noi pe co-naţionalii noştri care, prin activitatea lor, rămân nemuritori. Finalitatea acestei campanii o constituie organizarea unui concurs naţional online (pe www.romanipentruolume.ro şi pe pagina de Facebook http://www.facebook.com/RomaniPentruOLume) de tribut adus culturii sau unei personalităţi anume, prin care oameni din domenii diferite ale culturii se vor putea înscrie astfel încât să dedice o pictură, o compoziţie, o sculptură, un poem, etc. În urma unui vot de specialitate şi prin votul sponsorilor, cei selectaţi vor merge în finală, unde vor fi jurizaţi de către un juriu de specialitate şi de către public. Câştigătorii vor primi burse de studiu în România şi în străinătate.
Parteneri principali: Primăria Sectorului 1 Bucureşti
Parteneri: Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Muzeul Naţional George Enescu, Universal Music Romania.
Sponsori: Amgen; Asirom; Aristocrat Events Hall; BASF; Birou de Arhitectură Pintilie; Casa Anke; Gilescu, Văleanu şi Partenerii; IBIS Hotels; DB Schenker; Intesa Sanpaolo Bank; RIFIL; Sense; Ţuca Zbârcea & Asociaţii; DSV SOLUTIONS, Mobilorama.
Parteneri media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Money TV, Spectacular TV, Getica OOH, Defi România, Flash, Grand Cinema Digiplex din Băneasa Shopping City, Cocor, Rebus, Observatorul Cultural, Q Magazine, Ziarul Ring, Revista Centrul Vechi, Deutsche Zeitung, Şapte Seri, Academia Caţavencu, România Liberă, eva.ro, cinefan.ro, stirifeldefel.ro, Oglinda literară, egophobia.ro, avocatnet.ro, lsrs.ro, Book Mag, Art Act Magazin, Revista NOMEN ARTIS, Calendar Evenimente .
Comentarii recente